Friday, May 25, 2007

Povestea ciubotei

Incerc sa scriu si eu ceva de fictiune, ca dadu cu povestea lui contemporana.

A fost odata ca niciodata, intr-un sat de care nimeni nu mai auzise niciodata, peste 16 mari si vreo 13,5 tari un batran pantofar. Toata ziua el facea si repara bocanci, pantofi, opinci. El nu avea nici copii nici nevasta nici frati nici prieteni. Tot timpul si-l dedica incaltarilor. Desi facea si repara zilnic zeci de incaltari felurite avea doar o pereche de bocanci vechi de zeci de ani. Intr-o zi batranul nostru isi zice:
-Mi-ar trebui si mie niste incaltari, dar nu orice fel de incaltari, o sa-mi fac incaltari cu suflet!, zise mosneagul nostru luand o dusca de lapte pe care il avea totdeauna langa el.
Zis si facut, A luat piele tabacita de zmeu, a cusut-o cu sfoara de canepa vrajita. Dupa acesti pasi esentiali a luat praf de pudra de tarana aurie de pe Muntele de aur si a presarat cu grija, meticulos, peste incaltari. Au iesit doua ciubote de ti-era mai mare dragul de ele! Nimeni din tara nu mai vazuse astfel de ciubote. Erau verzi si aveau cusaturi galbene, talpa era galbena. Erau minunate! Acum mosneagul nostru nu mai era singur, avea ciubote fermecate, toata ziua vorbea cu ele; barfeau clientii, spuneau glume, erau prietenele perfecte, doua ciubotici vesele si frumoase. Chiar daca acum mosneagul nostru avea companie, mosneagului nostru ii lipsea ceva, avea nevoie de o nevasta, dar nu orice nevasta... tin sa va spun ca mosul nostru era foarte pretentios la femei (probabil de aceea nu si-a gasit nevasta pana acum). Hotarat sa isi gaseasca nevasta isi ia ciubotele in picioare, isi ia sculele de pantofar placa in cautarea alesei inimii sale.
Merse el ce merse pana intalni un sat. Acel sat nu era orice fel de sat, in acel sat toti barbatii stateau pe spate si femeile munceau si trageau din greu.
-O astfel de femeie imi trebuie si mie, gandi mosneagul. Una sa stea sa munceasca pentru mine si eu sa staaau toata ziua si sa nu fac nimic. Isi scoase mosul laptopul din traista, modemul lui zapp si downloada niste texte de agatat si se duse la cea mai frumoasa fata pe care o gasi.
-Hello gagica, zise mosneagul, ce faci te plimbi? Deci ce numar de telefon ai? merge de-o combinatie?
-Pleaca de aici mosneagule!, n-am chef de textele tale! zise fatuca fara sa se uite la mosneag. Dar vai ce ciubote frumoase ai!!!.. unde vrei, la mine sau la tine???
-La tine baby, stii ca te iubesc!, zise mosneagul adoptand un aer de Elvis care nu era nascut pe atunci.
Astfel cei doi s-au placut si au facut nunta mare. A durat 3 zile si 3 nopti, au avut invitati de marca. Le-a cantat trubadurul guta acompaniat de cete de lautari veniti din indii. Nunta l-a costat pe mosneag jumate din averea sa, dar era sigur ca a meritat. Si uite asa cei doi au traiti fericiti pana la........

Miroase a lene

Odata cu venirea verii si apropierea vacantei pe plaiurile Dinicului incepe a miroase a lene, a multa lene. Pute de-a dreptu. Somnu si lenea sunt la ordinea de zi. Ma mir cum nu am adormit azi la religie cand mi-am amplasat strategic scafarlia in interiorul ghiozdanului pentru izolare fonica. Au revenit vremurile alea bune in care ma duc la scoala doar pentru a avea de unde ma intoarce, cand ma trezesc la ultima ora cu caietul de la prima ora. Aceasta lene excesiva are si parti rele, daunandu-mi grav vederii, deoarece in timpul orelor lungi imi fixez privirea asupra telefonului incercand sa bat recoarde la snake. O ora nu este ora fara discutiile interminabile cu colegul meu de suferinta andrei cu a mare. Rar se intampla ca distractia sa se curme, iar privirea la ceas arata si 25 de minute.

Tuesday, May 22, 2007

Caldura mare, prostie pe masura!

...............doar titlu mi-a iesit bine la postu asta, nu pot sa ma concentrez la el ca sunt prea prosti aia de la televizorul din spatele meu incat nu pot sa scriu nimic

Diminetile diminetoase

Am hotarat sa nu mai postez flatulatii emo ca nu sunt emo, ce aparatu meu! Ar trebui ca ciubota sa redevina vesela, nu-i asa ba blogule?. Asa ca de azi inainte o sa iau vita'n aparat n'o s'o mai iau direct in piept. Asa ca ba blogule ce zici, vrei sa reinvii, sa fii iar vesel? Deci de acu in colo niciun post din asta tembel si sentimental. Trebuie ca de acu' in colo sa critic mai mult, sa iau in aparat tot ce ma oftica. Acu plec ba blogule, ma duc sa-mi caut cuvintele si cand le-oi gasi sa vezi ce mai scriu pe tine!

Changes in our blog

Hotarandu-ne sa scriem cat mai des pe blog, scriem in momente diferite ale zilei cand avem stari total diferite.Dimineata e cel mai frumos din toata ziua.Incercam din rasputeri sa iesim din hibernare si reusim dar asta pana ajungem la scoala unde se continua cu ultimele doua posturi. Am inteles ca important nu e ceea ce scriem ci sa scriem asa ca o sa lasam deoparte vaicarelile noastre pe blog si vom aborda subiecte mai interesante.E ora 9:11 AM, de 11 minute a inceput Ed,Edd&Eddye.Cei ce vor sa se planga de edd-zi sa se planga aici.Tom&Jerry la ora 11:00 AM, apoi Looney tunes, Fam.Flinstone si in final cand trebuie sa mergem si noi la scoala....Scooby doo. Desenele copilariei, chiar daca am vazut deja toate episoadele de 50 de ori nu ma plictisesc deloc atunci cand ma uit.Pentru ce sunt facute desenele?? Pentru mine sunt facute sa ma relaxeze.Nu conteaza ce varsta ai pentru a te uita la desene.Urmariti-mi programul de desene cam o luna si comm daca va simtiti alfel

Monday, May 21, 2007

zZzZzZzZzZzZ

Lumea evolueaza, dar se schimba asa repede incat nu ne dam seama ca toate lucrurile frumoase trec pe langa noi fara sa le simtim. De ce nu mai suntem copiii(la 16 ani inca suntem copii) aia de dinainte sa ne afundam in somnul asta adanc, plini de viata, curiosi pentru tot ce era nou si plini de entuziasm in privinta liceului.NU, nu mai suntem asa, intrebarea e DE CE??? De ce ne asteptam ca in primii 3 ani de liceu sa frecam duda si greul va veni abia in ultimul an de liceu odata cu BAC-ul??? De ce pentru toti clasa a 8-a a fost cea mai grea si pentru noi a fost cea mai usoara???De ce clasa a 9-a ne face sa ne schimbam total starea de spirit, sa devenim asa transparenti si lipsiti de culoare???De ce pe parcurs ce crestem vedem lumea cu alti ochi???De ce lumea e asa rea???De ce cand te astepti mai putin ceva se strica si totul o ia razna mergand prost???De ce intrebarea "de ce?" e cea mai compleza intrebare la care uneori nu poate fi dat un raspuns concret??? Ascultati "spike-ultimul om" si o sa va dati seama cam pe unde ne aflam noi acum. Cine-ti testeaza speranta, zii in fata "Stii....Eu asa-mi traiesc viata!!!" doar ca asta nu e viata mea, nu sunt eu ala plin de viata pe care toata lumea il stia. Probabil am trecut mult in partea mea sentimentala cand pun suflet in tot ce fac, iar cum lumea asta e asa cum e sunt dezamagit de esec si asta ma baga in starea de hibernare fizica si psihica. meemeelushu imi zice ca deja incep sa aberez asa ca voi incheia postul asta. Concluzia:........O trageti voi

Ba blogule!

Ba blogule, hai ca acu m-am hotarat sa scriu mai des pe tine si sa nu te las degeaba sa te umpli de praf virtual. Acu daca tot am inceput sa-ti reexpun ganduri, idei, tembelisme care ma tin maxim 10 minute, am o intrebare pentru tine: Cum poate o zi promitatoare, una care chiar credeam ca va iesi bine sa puta in asemenea hal la final. De ce nu toata lumea e ca tine, sa poata sa-mi suporte mofturile, fitele, ideile, flatulatiile mele intelectuale dupa o lunga neglijare asa cum faci tu? Asa ca ba blogule am ajuns la o concluzie seamana cu aia din postu trecut. Si sa revenim la ziua de azi, de ce dupa o brusca dorinta de a ma trezi din lunga mea hibernare intelectuala am iara chef sa ma intorc in ea?. Bag de seama ca lumea asta s-a schimbat mult de cand nu am mai fost pe ea, si literele s-au schimbat, nu mai inteleg nimic, totul este ceva ciudat. Ba blogule, tu stii ce inseamna asta: "/_&|^{_[sigma sigma[_|^{/sigma", in locu lu sigma se afla semnul grecesc sigma. Deci ba blogule somn usor, ma trezesc mai tarziu la realitate, acu doar o incerc din cand in cand cu degetu sa vad cum e si-ti spun tie pentru ca esti singura chestie de pe lumea asta care intr-adevar ma suporta pe mine si pe ideile mele

Sunday, May 20, 2007

Nimic!

Iata-ma revenind cu un post despre nimic, dupa o lunga pauza. Probabil ultimii mei cititori fideli pierduti acum o luna se intreaba de ce nu am mai scris. Raspunsul este unul simplu: Nu am avut idei, nu am avut despre ce sa scriu, Am fost scarbit de situatia politica din romania cu r mic. Am intrat intr-o avansata stare de hibernare intelectuala, mi-a pierit tot entuzasmul, toata bucuria de a fi boboc, de a avea un blog, de a exprima o stare de spirit, de a critica tot ce ma enerveaza, de a duce pe inaltele culmi ale cunoasterii poiana dinicului, de a invata chestii noi, de a incepe fraze lungi si fara sens asa cum e asta de acum. Chiar daca nu doare pe nimeni ce am mai facut, eu raspund: Nu am mai facut NIMIC!!!. Am asteptat sa treaca timpul pe langa mine, am inaintat greoi, inertial, fara sa stiu unde voi ajunge, ce voi face. Ma intreb acum de ce oare am mai scris acest post? raspuns nu am, nici nu am nevoie de vreun raspuns(asta inseamna ca a fost o intrebare retorica). O alta intrebare de genu asta ar fi: "Cand ma voi trezi din aceasta stare de hibernare intelectuala si fizica?" Nici asta nu stiu, sper sa ma mai tina maxim o luna. Mi-am adus aminte ca se termina scoala {[(<\:D/=emoticon de dat din deget>)]} ziceam ca imi fac tricou cu cravata dinicului intre ambalaje de caramele(vezi postu de mai jos, cu mult mai jos, mi-e lene sa dau link), special pentru acest moment. Mi-e dor de vremurile bune cand ma plangeam mai putin faceam mai mult. Mi-e dor de starea mea de spirit de la inceputul acestui blog. Trebuie sa ma ridic(nu din aceasta stare de spirit tembela si tampita, ci de pe scaun, am o nevoie speciala). Ba NU trebuie sa scap si de starea asta tembela de spirit, trebuie sa fac multe chesii, ar trebui sa ma bucur de varsta mea inca frageda si de posibilitatile ce le ofera, ar trebui sa ma bucur ca inca mai sunt pe clasa a 9a, ar trebui sa nu dau doi bani pe note, ar trebui sa fac multe, poate o sa le fac. Si uite asa inchei un post ambiguu, pornit cu o stare de spirit, terminat cu alta; un post incoerent, cu punctuatie aiurea, unul care sper eu ca va fi urmat de mult mai multe;


*****


Mi-am amintit de un moment funea:
Eu:-D, mai spala-te si tu pe dinti!
D:-DRACU, ieri m-am spalat!

D este un personaj fictiv, acest moment petrecandu-se exclusiv in mintea mea

Saturday, May 12, 2007

O zi normala

Ideea e ca am fost atat de ocupati in ultimu timp si tensiunea din vene incepe sa scada rapusa de lene incat nu am mai scris nimic in ultima vreme.S-a facut frumos afara si fiind minori tre sa ne petrecem timpul jucandune frumos cu prietenii doar ca noi ne jucam putin altfel.Cu caiete, pixuri, manuale, culegeri fiind impinsi de circumstante numite teze da cu toate astea ne mai jucam cu niste chestii micute de doar 180 de wati fiecare in deal la boonika si cu mingea castigata de meemeeluuush la cocacola.Azi am incercat mai toate sporturile cu minge.Ca doo minti bolnave ce suntem am jucat fotbal in curte, volei peste poarta, baschet la betoniera, rugby in doi, dodgeball si alte chestii inventate de noi(Sunt inca in faza de prototip), dar vor aparea cam pe la sfarsitul vietii.Va tinem la curent.Si ca totul sa fie perfect azi, ziua sa incheiat cu o plimbare in 3 eu meemeelushu si rurutza prin orash(parc). Nam reusit sa scoatem nimic cu privire la teza de luni asa ca stam linistiti pana luni dimineata cand va face diriga(ex diriga) subiectele.

Wednesday, May 9, 2007

Nu am mai scris de mult

Nu am mai scris de mult, dece nu stiu, de lene, de lipsa de subiecte, de comoditate, de aia. end of post,

Wednesday, May 2, 2007

Poate.....

In ultima vreme am fost mai tot timpul trist.Cauzele sunt destul de variate:scoala,dezamagirea, esecul, si alte chestii deastea.Poate ca sunt eu prea......nustiu cum.Poate ca sunt gresit si ar trebui sa schimb ceva in viatza mea, poate ar trebui sa mi se rupa de tot.Poate ar trebui sa-mi iau o pauza.Poate ar trebui sa mai reduc din ceea ce imi pasa.Poate ar trebui sa fac ceva diferit. Poate ca va trebui sa fac altceva........ Daca aveti vreo sugestie, dati commenturi.